Incredibil şi adevărat!
Într-o şcoală din Tg Mureş,
Învăţătoarea Marie Parneix, are doar 2 copii în clasă!
Bine te-am regăsit, cititorule. Şi pe tine, stimată cititoare…
Subiectul acestei ediţii de ziar, a apărut tocmai când eram pe cale să băgăm ziarul în tipografie, pentru a-l scoate pe piaţă. Asta se petrecea la sfârşitul lunii trecute. Ineditul subiectului şi mai ales, grozăviile dezvăluite, rând pe rând, în urma verificării subiectului apărut, m-au determinat să opresc ziarul aflat la tipărire, ca să pot publica articolul de faţă. De aici şi mica noastră întârziere, pe piaţă.
Astfel, acum am ocazia să vă vorbesc, despre actualul nostru sistem de învăţământ! Sau, mai precis, despre paraditul nostru sistem de învăţământ, românesc! Şi spun „paraditul“ nostru sistem de învăţământ, pentru că, după ferma mea convingere şi o mână de copii ţinuţi prin şcolile româneşti, sistemul nostru de învăţământ, în loc să evolueze şi să se adapteze la nevoile şi cerinţele copiilor, ce vor fi veşnic mai inteligenţi şi mai deştepţi, de la o generaţie la alta, a capotat în masă, ajungând la marginea falimentului!
Prin urmare, pentru mine, personal, sistemul de învăţământ românesc, este un sistem paradit! Un sistem paradit de învăţământ, în care cadrele didactice sunt nevoite să dea Ministerul Educaţiei în judecată, pentru a li se recunoaşte salariile de încadrare, sistem paradit de învăţământ în care, unii dintre directorii de unităţi şcolare, au ajuns să se
poarte precum nişte ciocoi parveniţi, sistem paradit de învăţământ în care, cadrele didactice sunt nevoite să-şi „negocieze“ numărul de elevi, pe care doresc să-l aibă, într-o clasă.
Ar mai fi multe de spus despre paraditul nostru sistem de învăţământ, lucruri sau aspecte deloc îmbucurătoare, însă Aprefer să mă opresc aici. Nu de alta, dar sunt convins că mai toţi cititorii rândurilor mele, în special părinţii de copii, deţin câte un mic sâmbure de adevăr, atunci când e vorba de paraditul nostru sistem de învăţământ, astfel că mi-e
limpede că suntem pe aceiaşi undă. Doar că, atunci când te loveşti de neplăcutele realităţi, ale acestui sistem paradit, încă te mai întrebi, cum Dzeu de este posibil să se petreacă astfel de lucruri. Şi realizezi, că tot nu eşti pregătit, pentru ele…
Neplăcutele realităţi ale paraditului nostru sistem de învăţământ, cuprinse în articolul de faţă, nu vor face altceva Ndecât să confirme faptul că suntem departe de normalitate, şi că ori încă nu există oameni în conducerea Ministerului Educaţiei, cu vederi largi, deschişi la minte şi cu viziune, ori suntem blestemaţi să ne tot peticim
sistemul de învăţământ, de la o generaţie la alta. Rămâne numai de văzut!
Mi-e milă însă de copilul care-n toamnă, va trece pragul clasei „0“! Dacă ar şti că este tot o generaţie de sacrificiu, de care îşi va bate iar joc Ministerul Educaţiei, le-ar cere părinţilor să-i ofere educaţia, undeva, în ţările scandinave. Cât mai departe de paraditul nostru sistem de învăţământ, românesc!
… continuare…
Julien Tănase
