În numele Redacției, vă dorim
Sărbători Pascale
Fericite!
Kellemes Húsvéti
Ünnepeket!
La sfârşitul acestei săptămâni, ne vom afla în pragul Paştelui Catolic, iar pentru
noi, credincioşii catolici alături de celelalte confesiuni ale aceluiaşi rit religios, înseamnă
intrarea într-o perioadă de linişte sufletească. Înseamnă întâlnirea spirituală cu bunul Dzeu…
masa de Paşte alături de cei dragi… ciocnitul coloratelor ouă… şi de ce nu, vizitele
la prieteni şi neamuri, pentru stropitul fetelor. Evenimente de suflet, ce vor avea loc în
funcţie şi de restricţiile impuse de autorităţi, datorită Pandemiei.
Şi totuşi… Liniştea ce se întrevede, oarecum sobră, a sărbătoririi Paştelui, ar
trebui să ne ducă, măcar pentru câteva clipe, cu gândul şi la semenii noştri aflaţi în
spitale, în secţiile de la ATI şi care se luptă pentru vieţile lor, căci realitatea este că din
nefericire, Pandemia a făcut ca fiecare zi, să ajungă a fi una a Morţilor…
Mai nou s-a ajuns să se moară şi acasă, de frica spitalelor sau a informaţiilor
eronate ce-au survenit în ultima perioadă de timp, din această direcţie, şi care i-au
speriat pe oamenii care au ajuns să prefere să moară în patul lor, decât într-o secţie ATI!
Cu ce argumente mai pot aborda o discuţie cu oamenii, discuţie care, de la
început va fi contradictorie, pe tema existenţei pericolului Pandemiei, dacă eu, vaccinată
deja de 2 ori, sunt obligată să port în continuare masca pe faţă, fără să mi se poată
spune exact, când anume mă pot descotorosi de ea?
Cu ce argumente mai pot discuta cu oamenii, dacă în media apar tot felul de
medici care, conving populaţia că deţin metode de tratament infailibile, mai bune chiar
decât vaccinarea împotriva virusului Covid – 19?
Nu mă interesează părerea unui politician, care nu vrea să poarte masca în
Parlament. E strict treaba acestuia. Însă nu este acelaşi lucru, atunci când public,
vorbeşte un medic specialiat, care este o somitate în domeniul lui de activitate!
Uneori, am ajuns să-mi spun că e păcat că suntem prea mulţi deştepţi în ţara
asta, mai ales atunci când nu este nevoie de părerea noastră, a tuturor! Cum însă noi,
românii, suntem singura rasă care se pricepe la tot şi la toate, mai miră pe cineva
haosul din jurul nostru?
Pe data viitoare, oameni buni.
Magda M.M.
